
Cartea reprezintă o evocare plină de sensibilitate și de autenticitate a figurii unui profesor universitar. Autorul, ajuns un jurnalist sportiv nu foarte satisfăcut de viața sa profesională și personală (unde relațiile cu persoanele apropiate erau în impas), află întâmplător de la o emisiune TV despre boala de care suferă cel mai iubit dintre profesorii săi universitari, Morrie Scwartz. Își găsește astfel imboldul de a relua legătura cu acesta și de a-l vizita în fiecare zi de marți. Deși profesorul suferă de o boala gravă, degenerativă, care îl duce treptat spre moarte, acesta își găsește timpul, energia, bucuria chiar de a preda fostului student un ultim curs. În fiecare zi de marți discută cu fostul său student despre viață și despre moarte, despre familie, despre regrete, despre teama de bătrânețe, despre bani etc.
Pentru profesor pare a fi cel mai bun tratament pentru a amâna finalul implacabil sau cel mai bun paleativ pentru a-i atenua durerile bolii. Pentru student va fi un curs de neuitat, în urma căruia va ieși complet schimbat, își va regăsi bucuria de a trăi, își va reseta valorile, va relua legăturile cu fratele său bolnav.
Pentru cititor însă este un prilej de a medita la bucuria de a trăi frumusețea oricărei vârste, de a depăși bariere și handicapuri, de a se bucura de oameni și de a oferi bucurie oamenilor, de a învăța continuu. Sau de a ne aminti de profesorii noștri și de a realiza ce a rămas în noi de la fiecare dintre aceștia.
“…este imposibil pentru un bătrân să nu-l invidieze pe un tânăr. Dar problema e să te accepți așa cum ești și să trăiești așa…La vremea mea am avut și eu 30 de ani, iar acum e vremea să am 78. Trebuie să descoperi ce este cu adevărat frumos și bun și adevărat în viața ta așa cum este ea acum. Dacă privești înapoi intri într-un fel de competiție. Iar vârsta nu e o chestie de competiție.”
Un proverb din „Panciatantra – cartea indiană a învățăturii” spune că unui om înțelept prima dată îi îmbătrânește trupul și apoi sufletul, iar unui om lipsit de înțelepciune prima dată îi îmbătrânește sufletul și apoi trupul. Prof. Morrie ilustrează perfect acest proverb.
Ca o coincidență, cartea a fost ecranizată iar, în film, renumitul actor Jack Lemmon joacă ultimul său rol.