„Eu mi-am imaginat întotdeauna paradisul sub forma unei biblioteci, alte persoane consideră că ar fi o grădină, alții și-l pot închipui ca un palat, eu mi l-am imaginat întotdeauna ca o bibliotecă și aici mă aflam eu.” – Jorge Luis Borges
Începem, deci, plimbarea spre marginea urbei iubite.(Iubit București, tu, oraș unde nimeni nu areNici îndoieli și nici temeri ciudate și undeApele vremii căzură odată, demult, spălând caldarâmulpe veci,Nelăsând vreun prilej viitor de purificare.)Începem plimbarea și inima-n piept ne tresaltăÎntocmai ca pasărea care se zbate în laț fără sorți de scăpare.Mintea e liberă. Aerul pur al … Continuă lectura Marginea Bucureștiului – Radu R. Șerban
Creierul meu dă cu mine de toţi pereţii,creierul tău e un marţian rătăcitcare caută în pilaf sensul vieţii.Tu, la o adică, ai putea veni mai aproape,te-ai putea muta cu mine aici, între ape.Arterele noastre vor depăşi repede tracul –curând, ne vom râcâi împreunădisperarea cu şpaclul. Încercăm să convingem nebuniasă respecte un ritm cunoscut.Într-o zi, lumea … Continuă lectura Încercăm să convingem nebunia – Claudiu Komartin
Aflat pe patul de moarte, preotul catolic chilian Sebastian Urrutia Lacroix (numele sugerând însă o ascendență destul de pestriță, cu origini în Franța și Țara Bascilor) ca într-o ultimă mărturie sau spovadă, rememorează parcursul propriei vieți, a întâmplărilor și a oamenilor întâlniți de-a lungul ei. Se revarsă asupra noastră o cascadă de realism magic, de personaje reale și fictive, de personaje contemporane și istorice … Continuă lectura Nocturnă în Chile – Roberto Bolaño
Mamă, eu te-am visat trecând Pe-un fir de nor, pe-un câmp de zare Firavu-ți trup amestecând Cu zbor de păsări călătoare Mamă, eu te-am strigat să stai, Era un drum ciudat, de spume Unde plecai, de ce plecai Spre care început de lume? Erai frumoasă și aveai Aripi de înger, albe, mamă Și te strigam … Continuă lectura Fantezie cu mama – Mircea Micu
Doamne,de m-aş putea odihni într-un sanatoriu de munte,printre pastile roz şi albastre,un sanatoriu cu miros puternic de bradşi covoare moi,cu doamne cochete şi nevrozatede conflicte plăcute, mici, conjugale.De-aş avea şi eu o traumă ca pojarul,o răpăială de ploaie de vară,o nevroză ca o mătase,după care eşti şi mai iubită;o nevroză ca un abur de muşeţel,după … Continuă lectura Elegie – Mariana Marin
La fel ca celelalte proze ale autoarei și această povestire este una autoreferențială, care-și găsește ecou în biografia ei, o povestire plină de erotism, dar și o experiență prin care naratoarea-personaj trăiește în mod plenar experiența rememorării întregii sale vieți: scurta aventură trăită cu un student mai tânăr cu aproape 30 de ani decât ea. Dincolo de experiența fizică, și aici A. Ernaux strecoară o perspectivă ideologică, “de clasă”. Studentul este “supus precarității și lispurilor studenților săraci – părinții săi plini de datorii locuiau într-o … Continuă lectura Tânărul. Fotojurnal – Annie Ernaux
Într-o noapte naltă-noapte,La o apă de fântânăCum veneai albă de lună,Cum treceai îngândurată,Numa-n dragoste îmbrăcată,Ți-ai lovit gura de pruni,Umerii de-un măr domnesc,Mijlocul ca de nuiaȚi s-a frânt de mâna mea,Dar ce floare ți-a lovitSufletul de ți-a oftatDe-am rămas înjunghiatȘi de tine-nmărmurit?
Dinspre rai în lumină se scurgAspre păcate, statui de răcoare,Frumoși ca un cântec suntem în amurgȘi singură-n sânge tristețea mai doare; Ce limpede-i cerul prin păsări de frig,În cai și în zboruri iubim nebunia,E noaptea tăcerii și nu pot să strigCă-n rănile nopții dospește Vecia.
Într-unul din episoadele romanului “Ulise” de J. Joyce, personajul central L. Bloom participă la înmormântarea unui oarecare Paddy Dignam, prilej pentru el de a-și da încă o dată frâu liber gândurilor și, pornind de la momentul funebru, de a medita la tot felul de lucruri legate mai mult sau, mai ales, mai puțin de respectivul … Continuă lectura forma tăcerii – Cristian Fulaş
(Fără s, ş, j, ţ, k, z, x, w, y) Anume gând ne rupe uneori Bogat în ploi cu urme de pământ Cântecul uitat de-atîtea ori De câte ori ne cheamă-un dor de vânt… E tulbure pădurea ca un mit Fără poveri de-armuri patriarhale Galopul calului de coama lui umbrit Hohot temător coboară-n vale Idolul … Continuă lectura 18 – Laurenţiu Ulici
BIBLIOTECA LUI DIUS 