Crucificarea mea a fost iar amânată
pentru răstimp de numai zece zile
de nu știu cine care, cu fruntea înstelată
naiv îmi juca dansul destinului în bile.
Eu trebuiam să mor și am ocolit dumbrava
unde subt zidul nopții din pietre de opal
corole adormite își picurau otrava
în doze măsurate în cupe de cristal.
Am evadat atuncea cu cei mai vinovați
pe vasul zis fantomă și am pornit în larg
cu toți corsarii florei în șiruri spânzurați
subt velele în sdrențe de cel mai lung catarg.
Fantasme legănate se alungeau pe ape
ce însemnau pe zare o dungă de catran
și când rechinii lent veneau ca să-i îngroape,
se rătăcise ora afară din cadran.
BIBLIOTECA LUI DIUS 