Fugă de cal vioi și ager mi-a fost viața
Am știut să cutreier lumea întreagă
Numai o fată mi-a fost dragă
Și am dormit până târziu dimineața.
Calul bătrân s-a desfăcut în bucăți
Ce-or să fie mâini de viermi și de șoareci roase.
Dragostea mea: Iată învățătura ce nu e în cărți
Stai lângă masă tăcută și coase.
Eu o să-ți spun ce te așteaptă mai departe:
Coase gândul meu pe o rochie de mătasă
Până ce o să te doară ochii – și o să fii mireasă
Și până ce gândul meu o să fie carte.
BIBLIOTECA LUI DIUS 