
Eu sînt un trist tovarăș de călătorie
nu beau nu mănînc nu privesc pe fereastră
din cînd în cînd îmi scot batista uriașă
și timp de jumătate de zi îmi șterg ochelarii
fumurii
eu sînt cel mai trist tovarăș de călătorie
nu vorbesc niciodată pe întuneric
valizele mele sînt mici și pătrate
pardesiul meu e foarte subțire
și se topește încet în cuier
sînt cel mai trist tovarăș de călătorie
privesc numai spre vîrful umbrelei
am țigări pe care nu le aprind
știu o poveste nemaipomenit de frumoasă
pe care n-o spun nimănui
nu cobor niciodată din tren
în gări, în orașe, în parcuri
mă simt îngrozitor de singur.