Și acest număr dublu al revistei LETTRE INTERNATIONALE aduce în dezbatere, în cele peste 160 de pagini, probleme dintre cele mai actuale și mai interesante, dar și opere de artă din domeniul literaturii, al artelor plastice sau al cinematografiei.
Astfel rubrica “Retrospective” se deschide cu un eseu al Rodicăi Binder despre personalitatea și receptarea în timp a operei filosofice a lui Immanuel Kant, când s-au împlinit, în 2004, 200 de ani de la moartea filosofului, iar, în 2024, 300 de ani de la nașterea sa. Eseul pornește de la apariția în Germania a unei corespondențe a trimisului special al ziarului Die Welt la Paris, conținând un colaj de fragmente din Kant, precum și a unui roman aparținând lui Felix Heidenreich – profesor universitar, intitulat “Servitorul filosofului” și care surprinde ultimii ani de viață ai lui Kant. Rodica Binder remarcă în mod critic faptul că azi o parte din ideile filosofice ale lui Kant sunt criticate prin prisma constructelor ideologice actuale.
Istoricul Gheorghe Gorun continuă seria articolelor dedicate problemei ucrainene, contextului agresiunii ruse în Ucraina, de data aceasta cu o substanțială trecere în revistă a relațiilor, nu întotdeauna cordiale, dintre români și ucraineni în perioada 1775 – sfârșitul sec. XIX (perioada stăpânirii habsburgice). De asemenea această rubrică evocă și atmosfera urbană a orașului ucrainean Liov, oraș cu populație predominant evreiască înainte de Al Doilea Război Mondial, dar și vizitele reciproce pe care patriarhul României Nicodim (1946) și cel al Rusiei Alexei I (1947, 1962) și le-au făcut în perioada regimului comunist.
În continuarea unui articol din numărul trecut, suntem invitați pe un traseu cultural turistic la Baile Herculane, “Pe urmele împărătesei Elisabeta (Sisi)”
Rubrica “Dezbateri în actualitate” conține articole care încearcă să surprindă impactul pe care inteligența artificială îl va avea, în viitor, asupra pieței muncii sau asupra politicilor publice din domeniul ecologiei.
Tot de actualitate este și dezbaterea referitoare la ideologiile de tip Woke, pornind de la cauzele și fundamentele lor culturale, dar și critica exceselor acestui tip de ideologie, a radicalismului absurd care a cuprins atât formele sale de manifestare, cât și formele sale de receptare. Contribuie la această dezbatere, printre alții, autori prestigioși, colaboratori mai vechi sau mai noi ai revistei (Zinovy Zinik, Alexandru Călinescu), dar și scriitorul și jurnalistul Vasile Ernu, care semnează pentru prima dată în revistă.
“Este adevărat și că woke este o expresie atât de profund impregnată de retorica reacționară, încât a devenit un semnificant fără semnificat. Când Elon Musk poate învinovăți virusul minții woke pentru calitatea slabă a serialelor Netflix, pentru declinul Twitter, pentru starea orașului San Francisco, pentru presupusul complot al Universității Yale de a distruge civilizația, pentru obstacolele care ne împiedică să colonizăm Marte și pentru împingerea omenirii către extincție, există motive solide pentru a conchide că termenul nu mai poate funcționa în discursul rațional.. La fel ca termenul corectitudine politică, apărut anterior, woke a încetat să mai fie un concept și este acum un claxon. Servește atât pentru a alarma electoratul de dreapta, cât și pentru a înăbuși zgomotul vocilor nedorite.”
“Termenul woke face parte din vocabularul dreptei și folosește pentru a crea de multe ori un dușman cu caracteristici mult exagerate, menite să-i sperie pe potențialii doritori de informație, dar și să poată fi mai ușor de combătut. Woke-ul definit de conservatori este tot ce-ți poți imagina mai rău: ideea că bărbații sunt răi, că femeile sunt învățate să urască bărbații, că homosexualitatea e ceva normal, că persoanele trans au drepturi. E o lume care îi sperie de moarte pe conservatorii de bine.”
La rubrica “Idei literare” sunt evocate personalitățile unor mari scriitori precum Italo Calvino sau Javier Marias, dar apare și un interviu despre arta romanului cu scriitorul francez de origine cehă Milan Kundera, decedat în 2023 (lucru de apreciat având în vedere zgârcenia aparițiilor în public ale acestuia). Tot aici este prezentată personalitatea lui Sun Weishi, fiica adoptivă a fostului premier chinez Chu Enlai, prin prisma romanului “Femeia întoarsă de la Moscova” de Ha Jin. Cartea vorbește despre cultura elitelor comuniste de la Beijing, prin prisma lui Sun Weishi, întoarsă în China după studiile efectuate la Moscova, apreciată la început pentru frumusețea și pentru inteligența deosebite, dar ulterior brutalizată (inclusiv violată de Mao Ze Dun) și persecutată de regimul comunist chinez.
La secțiunea “Arte” există articole dedicate picturii și filmului, inclusiv o prezentare a criticului de film Victor Morozov despre cele mai bune producții românești care au apărut în 2024 (cu aprecieri deosebite pentru filmul “Nu aștepta prea mult de la sfârșitul lumii”). Tot aici istoricul și criticul de arta Pavel Șușară ne introduce în opera artistului plastic român Hans Mattis Teutsch, cel care ilustrează cu picturile sale paginile revistei.
“Biblioteca Lettre Internationale” conține proze de scriitori români și străini (Marian Coman, Yiyun Li, Liana Sakeliou – aceasta cu un roman despre pogromul turcesc din 1955 asupra comunității grecești din Istambul etc.). Am remarcat însă la această secțiune fragmentul din romanul “Povești de groază”, apărut în 2024 la Editura Trei în colecția Anansi fiction, al scriitorului maghiar Peter Nadas (din care am citit în trecut un foarte bun roman, “Sfârșitul unui roman de familie”).
BIBLIOTECA LUI DIUS 