De-aş avea o pană de îngerŞi cerneală de bezne,Poate că abia atunci mi-ar fi lesneSă mă adun din toate risipirile,Să-mi scriu amintirileŞi să spun tuturor de ce sânger. Era o noapte jefuită de stele…La fereastra nădejdii – zăbrele,La uşa salvării – lăcate,Iar frunţile noastre palide înnoptaseră toate. Când, deodată, din mijlocul nostruIzbucni, ca o flacără … Continuă lectura Amin (Reeducare) – Sergiu Mandinescu →

În urma ta.. pe uliţi vechi.. mă strecuram..Plecau cocori.. în zări de fum.. se întomna..Păşeam încet.. păşeam sfios.. în urma ta..Când ai intrat.. să mi te-arăţi.. zâmbind la geam…. Treceau drumeţi.. treceau grăbiţi.. era târziu..Iar prin ogrăzi.. ţipau stejari.. sub ferestrău..Eu am rămas.. înmărmurit.. sub geamul tău..S-a-ntunecat.. şi s-a făcut.. pustiu.. pustiu.. Pe urmă lună.. … Continuă lectura Vis – Păstorel Teodoreanu →

Bătrînii-şi au cartierul generalÎntr-un boschet discret, din Cişmigiu...Acolo joacă şah, pînă târziu -Sub iederi cu parfum sentimental...Încoronaţi cu părul argintiu -Par zei olimpici, într-un nimb astral -Străfulgerând vre-un rege, or vre-un cal -Ca la asediul Troiei - cum îl ştiu!Îi văd din înălţimi cum se reped,Asupra răzleţitelor figuri,Cu-ncovoiate gheare de vulturi,Ca Jupiter, răpind pe Ganimed!Dau … Continuă lectura Amurgul zeilor din Cișmigiu – Tudor George →

eu ştiu că privighetoarea este o pasăre care nu cântă şi ştiu că noaptea stau fluturi la pândă eu ştiu că anul are trei sute şi ceva de zile şi ştiu că versurile acestea pot să pară futile eu ştiu că zăpada este din vată de zahăr şi ştiu că de moarte nu pot să … Continuă lectura *** – Ioan Pavel Azap →

Iubito, ma gândesc la tineCa un borfaș la ceasul unui lord!Dar se ciocnesc în carnea mea drezineȘi caii au atac de cord. Vezi în oglinzi un sân de-al tăuCu steagul alb înfipt în el?A fost mușcat de-un câine răuȘi sărutat de Wilhelm Tell. Și părul galben ca un galben,Părul albastru, părul roșu –O! Părul tău … Continuă lectura Moartea trubadurului – Vintilă Ivănceanu →

Și eu am fost un băiat răutăcios altădată.Am fumat, am băut, am aruncat în geamuri de sângecu inimi sfărâmate, de piatră.Am vorbit de rău genunchii fetelor din cartier-Eu am pus lațuri la porumbei, lanțuri grele de fierla cuvinte și frumuseți,Am avut obrăznicia să-mi ascult până la capătpovestea celor o mie și una de vieți. Pe … Continuă lectura Bătrânețile unui băiat cuminte – Traian T. Coșovei →

Din treisprezece câți eram la cinăUnu-a plecat și n-a mai vrut să vină.Suflet păros în cuget aguridCu noi muiase pâinea într-un blid,Pătrunsă-n miez și frântă și-mpărțităDe-o mână albă, pururea-nflorită.Când ghicitoarea printre noi se puse,Noi o-ncercam și numai el tăcuse,Apoi s-a furișat ca un răspunsLa inima-ntrebării neajuns. De ce-a plecat, de vreme ce gustase?Semnu-ndoielii plânse și … Continuă lectura Masa lui Brâncuși – Valeriu Anania →