Intru în somn ca într-o catedrală
împing de poartă cu amîndouă mîinile pun și umărul
trebuie să intru
Iar afară e frig și fier
soarele s-a făcut de fier și lumina-i cenușă
Sufletul
dacă l-am avut mi l-am jucat pe-o singură carte
cîndva demult sub un cer mai senin și mai blînd
și l-am pierdut
recunosc eu în prag
în spate zilele sînt ca fierul soarele e-o secure și lumina-i ca el
de la un somn la altul păpurișul prin care sînt nevoită să-naintez
e tot mai des și-ncîlcit
văd scorpioni cît palma răsucindu-și coada pe podea printre cărți
asta da asta da
macii înfloriți lîngă drum sînt numai sîngele cuiva iubit
luat de vînt
soarele deasupra mea e-o secure de fier și lumina-i ca el.
BIBLIOTECA LUI DIUS 