În urma ta.. pe uliţi vechi.. mă strecuram..Plecau cocori.. în zări de fum.. se întomna..Păşeam încet.. păşeam sfios.. în urma ta..Când ai intrat.. să mi te-arăţi.. zâmbind la geam…. Treceau drumeţi.. treceau grăbiţi.. era târziu..Iar prin ogrăzi.. ţipau stejari.. sub ferestrău..Eu am rămas.. înmărmurit.. sub geamul tău..S-a-ntunecat.. şi s-a făcut.. pustiu.. pustiu.. Pe urmă lună.. … Continuă lectura Vis – Păstorel Teodoreanu →

Bătrînii-şi au cartierul generalÎntr-un boschet discret, din Cişmigiu...Acolo joacă şah, pînă târziu -Sub iederi cu parfum sentimental...Încoronaţi cu părul argintiu -Par zei olimpici, într-un nimb astral -Străfulgerând vre-un rege, or vre-un cal -Ca la asediul Troiei - cum îl ştiu!Îi văd din înălţimi cum se reped,Asupra răzleţitelor figuri,Cu-ncovoiate gheare de vulturi,Ca Jupiter, răpind pe Ganimed!Dau … Continuă lectura Amurgul zeilor din Cișmigiu – Tudor George →

eu ştiu că privighetoarea este o pasăre care nu cântă şi ştiu că noaptea stau fluturi la pândă eu ştiu că anul are trei sute şi ceva de zile şi ştiu că versurile acestea pot să pară futile eu ştiu că zăpada este din vată de zahăr şi ştiu că de moarte nu pot să … Continuă lectura *** – Ioan Pavel Azap →

Iubito, ma gândesc la tineCa un borfaș la ceasul unui lord!Dar se ciocnesc în carnea mea drezineȘi caii au atac de cord. Vezi în oglinzi un sân de-al tăuCu steagul alb înfipt în el?A fost mușcat de-un câine răuȘi sărutat de Wilhelm Tell. Și părul galben ca un galben,Părul albastru, părul roșu –O! Părul tău … Continuă lectura Moartea trubadurului – Vintilă Ivănceanu →

Și eu am fost un băiat răutăcios altădată.Am fumat, am băut, am aruncat în geamuri de sângecu inimi sfărâmate, de piatră.Am vorbit de rău genunchii fetelor din cartier-Eu am pus lațuri la porumbei, lanțuri grele de fierla cuvinte și frumuseți,Am avut obrăznicia să-mi ascult până la capătpovestea celor o mie și una de vieți. Pe … Continuă lectura Bătrânețile unui băiat cuminte – Traian T. Coșovei →

Din treisprezece câți eram la cinăUnu-a plecat și n-a mai vrut să vină.Suflet păros în cuget aguridCu noi muiase pâinea într-un blid,Pătrunsă-n miez și frântă și-mpărțităDe-o mână albă, pururea-nflorită.Când ghicitoarea printre noi se puse,Noi o-ncercam și numai el tăcuse,Apoi s-a furișat ca un răspunsLa inima-ntrebării neajuns. De ce-a plecat, de vreme ce gustase?Semnu-ndoielii plânse și … Continuă lectura Masa lui Brâncuși – Valeriu Anania →

cerne Doamne liniştea uităriipeste nesfârşita suferinţăseamănă întinderi de credinţăşi sporeşte roua îndurării. răsădeşte Doamne dragostea şi crinulîn ogorul năpădit de urăşi aşterne peste munţi de zgurăliniştea iertarea şi seninul.

Departe, cine ştie în ce oraş ploiosCu tâmplele în palme vei fi gândind la mine,Privind spre cerul umed, tomnatec, somnoros –Departe ... cine ştie în ce oraş ploios ...Cu fruntea sprijinită pe degetele paleÎn ochii tăi, străino, aduni melancolieRăsfrângi tristeţi de toamnă în lacrimile tale –Cum stai aşa ... cu fruntea în degetele pale ...Afară … Continuă lectura Departe, cine ştie ….- Victor Eftimiu →

Dăm fuga-n veşnicie cu braţele deschise,Trecând peste sordide lagune de gunoi,Să ne-ncărcăm de fluturi, să ne-ncărcăm de vise,Până se schimbă sensul căderilor din noi.Aşa se face, iată, că-n vară ni se-abate,Prin carnea tot mai roasă de-atâtea învrăjbiri,Câte-un fior albastru şi auzim cum bateDin nou, acelaşi clopot al unei vechi iubiriPe care o crezusem definitiv uitatăSau … Continuă lectura Cocori bătrâni – George Ţărnea →

Îmi speli cămășile ce mi-au rămas,în vis le speli cu spumă de stamine,Tu ești tăcută, noaptea n-are glasși stelele-s înalte și sublime. Nesomnul tău e insomnia mea,Sudoarea ta înalbăstrește cerul.Cade din când în când câte o steași-mi vâră-n colțul inimii jungherul. Sub ofilirea vechilor gutuiTu duci cămăși în gerul de afară.Pe sfoară cu bătrâne mâini … Continuă lectura Sub ofilirea vechilor gutui – Mircea Micu →