Marea loveşte digul pe care în seara aceean-am avut curajul să mergem până la capăt. Piatra udăluneca şi, la un pas de noi, era ruptă. Dacă eram neatenţi,ne puteam prăbuşi în apa ce fierbea dedesubt.Dar am fost atenţi. Ca totdeauna. Atât de atenţi,încât într-o zi vom renunţa să mai pătrundem pe dig.Ne vom mulţumi să … Continuă lectura Digul – Octavian Paler →

Să jucăm comedia aceasta până la capăt-Noi între noi ne privim facem hazSaltimbanci de duzină sau actori de talentNici o deosebire toți participămToți inventăm penibile scheciuriFarse de două paraleȚopăim și dansămStrigăm behăim alergăm în hore sprințareTropote zgomote fluierăturiȘi printre ele pauze de masă și râseteȘi glume grosiereIar scena e plină de prafȘi de boarfele noastreȘi … Continuă lectura Atâtea distracții – Victor Felea →

Bate vântul peste întunecatele câmpii ale provincieiSingur, cufundat în muţenieScribul scuipă în propria-i călimară. O îndoială s-a furişat între psalmiO albă fantasmă trece prin încăpereAmintindu-ţi o oră de dragosteCe a trecut cândva peste tine ca o herghelie de cai în galop,Ca un tulbure val de ocean. Şi iată că stoluri de grauri te proclamă guvernator … Continuă lectura Bate vântul – Ion Cristofor →

De aici se poate vedea foarte bine:discret de tot ard aripile ei. O flacărăşerpuieşte printre degete,mai greu decât frumuseţea.Alături,o potârniche-i neclintire înaltă –o apropie alergarea sângelui meude tot ce se poate vedea.Bucurie este ochiul şi văzul ochiului ei.

Mă iubește-o cămașe.Albă, gingașă, mă-mbracă în dulce văpaie,Eu asud obosit, ea desface mătaseȘi-o port pe brațe-n odaie. Mă iubește-o cravată.De gâtul meu se atârnă și nu se desprinde.E roșie și roșul nu minteȘi veselă - o lumină e toată. Mă iubește-o haină.Mi se așază pe umeri, mă strânge.Stă pe inima mea și-i ascultă bătăile,Cântă pe … Continuă lectura Floare albastră – Barbu Cioculescu →

Când o să ştim o să murim de râs ca la un film pe care l-am văzut aseară a doua oară în acelaşi fel uimit din nou de cel pe care faţa ta pare să-l ceară din amintiri din toate acele feţe pe care le-ai bănuit de frumuseţe de ce să nu le laşi să-ţi … Continuă lectura prACTic – Răzvan Țupa →

Nu pot s-ajung la tine, Doamne !Dar știu c-auzi cum gem, cum plâng,Cum fură primăveri si toamne,Eu sub lumina ta mă stâng. Zadarnic mă străpunge fierul,Zadarnic prind a mă certa,Că nu mi-i dat ca să văd cerulPrin gaura din palma ta. Stând lângă viforul răscrucii,Nu știu cu sufletul meu ce-i:Sunt hoțul cel din dreapta cruciiSau … Continuă lectura Nu pot s-ajung – George Lesnea →