Ultimul număr al revistei “Lettre internationale”, 126-127, readuce în față noastră rubricile tradiționale și articole dintre cele mai interesante, puternic ancorate în realitatea noastră culturală, socială, economică și geopolitică.
Rubrica “Retrospective”, a evocărilor istorice, aduce în prim plan un articol ce analizează, pornind de la discursul lui JD Vance de la Munchen (2025), acordurile semnate în 1938 în capitala Bavariei (un “faliment al dreptului internațional”, cum au fost numite imediat după semnarea lor) prin care țările europene trăiau iluzia că, făcând concesii teritoriale Germaniei hitleriste, pe seama Cehoslovaciei, pot opri expansiunea nazismului, punând accentul, în concluzii, pe lecțiile pe care ni le putem însuși în contextul agresiunii asupra Ucrainei. Tot această rubrică face și o incursiune în istoria URSS, subliniind apetența elitelor sovietice de a-și sacrifica, aproape ritualic, la diferite intervale de timp, predecesorii. Dan Ciachir evocă personalitatea luminoasă a clericului și a scriitorului Bartolomeu Anania, la sfârșitul sec. XX, iar istoricul Gh. Gorun reconstituie, din scrisori și fotografii, ultimele zile din viața lui Emil Rebreanu, fratele lui Liviu Rbreanu și prototipul eroului tragic Apostol Bologa, din “Pădurea spânzuraților”, executat de armata austro-ungară pentru dezertare.
Revista aduce și interesante “Perspective asupra lumii contemporane”, cu incursiunea în istoria contemporană a Algeriei (unde, între timp, scriitorul Boualem Sansal, deținut pentru convingerile sale politice, a fost eliberat, la presiunea opiniei publice internaționale), dar și cu scurte studii de caz despre represiunea absurdă a oricărei suspiciuni de dizidență în Rusia lui Putin.
Nu putea fi evitată abordarea fenomenului AI, unul din articolele demne de a fi reținute fiind “Teoria muncii aplicată inteligenței artificiale”, iar, în cadrul rubricii “Dezbateri”, interogația criticului literar Fintan O’Toole intitulată “Poate biserica să evolueze?”. Articolul analizează capacitatea Bisericii Catolice și a instituției papale de a-și realiza misiunea, odată cu alegerea ca Mare Pontif a Papei Leon XIV și concluzionează: “Leon va fi un papă bun, dacă va reuși, în felul său mai tăcut și mai cerebral, să mențină decența, compasiunea și deschiderea aduse de predecesorul sau. Va fi un papă remarcabil dacă va izbuti să transforme acea conduită blândă într-un tip de schimbare care nu depinde, în ultima instanță, de personalitatea unui papă.”
Rubrica “Idei literare” conține un articol despre modul în care este receptată în prezent capodopera lui Thomas Mann, “Muntele vrăjit”, ajungând să inspire opera unor scriitori consacrați, precum laureata Premiului Nobel Olga Tokarczuk sau scriitorul bulgar Gheorghi Gospodinov (despre ambii am mai scris pe acest blog). De asemenea rubrica evocă personalitatea scriitorului Mihail Sebastian, la 80 de ani de la moartea sa, dar și modul în care filiația și imaginea tatălui este ilustrată în opera literară a unor scriitori precum Beckett sau Nabokov.
Rubrica dedicată “Artelor” se deschide cu un interviu al scriitoarei și artistei plastice Floarea Țuțuianu, dar cuprinde și contribuții, extrem de superficiale din păcate, precum articolul “Vinul și beția în literatura română” al lui Gabriel Burlacu. Tema este foarte generoasă, dar abordarea simplistă, inconsistentă și expeditivă.
“Biblioteca Lettre Internationale” reunește semnăturile unor scriitori importanți, precum Sonia Larian, într-o încercare de a reconstitui din tușe scurte portretul soțului său, criticul literar Lucian Raicu, sau ultimul laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, scriitorul maghiar Laszlo Krasznahorkai, cu un fragment din ultimul roman tradus în românește, “Zsomle s-a dus”.
Ca fiecare număr, și acesta este ilustrat, printre alți artiști (Ilia Repin, Tudor Banuș etc.) cu lucrări de artă plastică ale unui artist român contemporan, de această dată fiind rândul artistului Ion Pantilie, despre arta căruia vorbește într-un articol și redactorul-șef al revistei, Adrian Mihalache.
BIBLIOTECA LUI DIUS 