„Eu mi-am imaginat întotdeauna paradisul sub forma unei biblioteci, alte persoane consideră că ar fi o grădină, alții și-l pot închipui ca un palat, eu mi l-am imaginat întotdeauna ca o bibliotecă și aici mă aflam eu.” – Jorge Luis Borges
Aveam de-nchipuit în piesă timpul,Mergând din stânga scenei către dreapta,Iar pajul ce-mi veghea atent mișcareaSe lumina, umbrindu-se la faţă;Ceilalţi actori, prezenţi în varii roluri,Ieșeau la rampă, se-nvârteau în centru,Se retrăgeau nesiguri în culise.Aveam numai un pas până la capăt,Când din cabină m-a oprit sufleorulȘi m-a întors din drum, reamintindu-miCuvintele ajungerii acasă.
Ultimul număr al revistei “Lettre internationale”, 126-127, readuce în față noastră rubricile tradiționale și articole dintre cele mai interesante, puternic ancorate în realitatea noastră culturală, socială, economică și geopolitică. Rubrica “Retrospective”, a evocărilor istorice, aduce în prim plan un articol ce analizează, pornind de la discursul lui JD Vance de la Munchen (2025), acordurile semnate … Continuă lectura LETTRE INTERNATIONALE, nr. 126-127
Te furișezi în vară ca vulpea într-un lan ce-și crede prada încâlcită-n grâne amușinezi ca un de cârpe câine și foamea-ți crește cât în veac un an Și-o să mai crească fără doar și poate și-o să mai scadă poate mai spre seară când din neghină grâul s-ar socoate lăsând virtuții coaja ei amară să … Continuă lectura Nod – Vasile Igna
În hău de mări, bătute de furtună,La pieptul spumegatului talaz,Prinzându-i gingaş, braţul de grumazDormea seninul ca un fulg de lună. Seninătate, zbucium, împreună,Uniţi de sorţi pe-al apelor podghiaz,Născură, robi aceluiaşi extaz,Nemărginirea, floare de genună. Şi haosul gemu de fremătare,Când cea dintâi semeaţă-ntruchipare,Vis cald! Femeia, amforă de slavă, Zbucni legănătoare şi suavă,Vrej de senin cu fruntea-n … Continuă lectura Afrodita – Artur Enăşescu
Dulcele stil nou, curent literar ce s-a manifestat în sec. XIII și a cărui denumire a fost consacrată de Dante în cântul XXIV din “Purgatoriu” a avut exponenți de seamă printre care Guido Guinizzelli, Lapo Giani, Guido Cavalcanti și a reverberat, nu doar în Italia, în operele unora dintre cei mai de seama scriitori ai … Continuă lectura Nebunii ochi ai mei – rime – Guido Cavalcanti
Înc-o dată mă încearcă fuga fără nici un rost; vreau să merg spre niciodată, umbrei caut adăpost. Iepurele șchiop mă duce, blana lui îmi crește mie, îi simt fuga în spinare, învăț frica argintie. Și suflarea lui fierbinte - mi pune ghearele în gât când eu vreau să țip cuvântul care-odată ne-a urât. Sângele fără … Continuă lectura Iepurele șchiop – Nicolae Băciuț
În tinda mea cu umbre dulci, Stăpâne,Atâtea seri la rând ai poposit,La masă albă m-ai blagoslovit,Atins-ai vinul și ai frânt din pâne.Atâtea seri la rând s-au irosit,Căci n-au văzut privirile-mi păgâne,Că trupul sfânt Ți l-ai ascuns în grâne,Și sângele cu vin l-ai îndulcit.Și azi, ca-n alte seri, în tind-ai stat.Ca să te vadă ochii mei, … Continuă lectura Împărtășanie – Zorica Lațcu
“Aceasta este o istorie a cărții” se spune încă din introducere. Este o istorie a cuvântului scris, a cărții și a strămoșilor ei: inscripțiile pe piatră, papirusul, pergamentul, hârtia. Este o istorie a bibliotecilor, începând cu marea bibliotecă din Alexandria (una din cele șapte minuni ale antichității) și cu ambiția lui Alexandru cel Mare nu … Continuă lectura Infinitul într-o trestie – Irene Vallejo
,,Getici sidera pigra poli''* (Marțial)În arhipelaguri întinse de-azur,încet navighează uşoara triremă,sub leneşa stea sclipind ca o stemă,pe arcuri polare-ale cerului pur.De constelații de focuri, o diademăs-aprinde pe ceruri de jur împrejurşi-n vastul, rotundul, albastrul conturînchisu-s-a marea lucind ca o gemă.La prora de gând spre-naltu-empireualunec uşor pe-azurul hermetic;De vis hieratic întind curcubeuŞi gândul pe ape purtându-l … Continuă lectura Getică – Alexandru Busuioceanu
Nici mergător pe sârmă la circul de stat nici chelner la Viena după o spiţă străbună nici salvamar la Miami nici universitar la Heidelberg nici comis-voyajor nonşalant prin oraşele din Orient nici călugăr budist prin peşterile Tibetului nici rege al Etiopiei în fireasca descendenţă familială. Ce-am ajuns noi, Daniel Corbu? Biet călător prin barăcile visului … Continuă lectura Blazonul de arhonte – Daniel Corbu
